“Control uluitor și o tehnică fin șlefuită”, astfel era descris cântul lui Valer Sabadus în ziarul britanic The Guardian. Un adevărat star al barocului, prezent pe cele mai importante scene, Valer Sabadus va deschide Musica Ricercata Op.6 - Lux Timisiensis.

Alături de Ansamblul Musica Ricercata și dirijorul Gabriel Bebeșelea, acesta va interpreta arii din opere de Johann Adolph Hasse și Georg Friedrich Händel, compuse pentru cel mai mare contratenor din toate timpurile - Farinelli. Hasse și Händel, chiar dacă s-au născut și au fost educați în Germania, au ajuns celebri în Italia și apoi în Marea Britanie, devenind adevărate simboluri ale europenismului prin excelență. Iar cum cei doi compozitori germani au fost profund influențați de Iluminism, întreg concertul va prezenta o radiografie sonoră a Secolului Luminilor. Toate ariile de Hasse și Händel vor fi intercalate cu lucrări orchestrale din întreaga Europă, toate stând sub semnul sonor al Iluminismului.

​

Prima lucrare, compusă la Salzburg de Heinrich Biber (născut în anul inscripției otomane descoperite în Piața Libertății), descrie sonor o bătălie, cu efecte extraordinar de moderne și cu imagini foarte descriptive. De aici pornește povestea noastră, aceea a intrării Timișoarei în Iluminism, după asediul lui Eugeniu de Savoia din 1716, cu doar câteva luni înaintea nașterii împărătesei Maria Teresa a Austriei. Următoarea lucrare orchestrală este compusă de marele Jean-Philippe Rameau împreună cu Voltaire, unul din cei mai importanți Iluminiști, destinată celebrării căsătoriei dintre Dauphin-ul francez și Infanta spaniolă Maria Teresa (diferită de împărăteasa Austriei), de unde și titlul - La Princesse de Navarre. Următoarea lucrare orchestrală, uvertura operei “L’amant anonyme”, este compusă de unul din cei mai importanți reprezentanți ai Iluminismului în muzică, Joseph Bologne Chevalier de Saint-Georges, supranumit “Mozart cel negru” datorită originii sale parțial africane, fiind născut în colonia franceză Guadeloupe. Acesta a fost nu doar unul din cei mai populari compozitori parizieni, dar și un mare campion în scrimă. Următoarea lucrare orchestrală s-a născut într-un context pur Iluminist. La Sankt Petersburg, Ecaterina cea Mare, care purta o intensă corespondență cu Voltaire, dorea să aibă la curtea sa o generație de compozitori formați în tradiția vest-europeană, îndeosebi italiană. Astfel, compozitorul ucrainean Maksim Berezovski este trimis la studii în Italia, unde și compune Sinfonia în Do major, puternic influențat de Vivaldi și Hasse, dar și de Giuseppe Sarti, cel adus de Ecaterina la Sankt Petersburg pentru a fonda celebrul conservator. Această sinfonie a fost considerată pierdută până în anul 2000 cànd dirijorul Stephen Fox a descoperit-o în Arhivele Vaticanului. Chiar dacă Berezovski a dispărut la doar 31 de ani, este considerat primul mare compozitor ucrainean.

​

Sinfonia nazionale nel gusto di cinque nazioni compusă de Carl Ditters von Dittersdorf, cel care a fost director muzical la Oradea timp de un deceniu (1764-1774), este o adevărată “uniune europeană muzicală”, descriind sonor, tot pe model iluminist, caracterul a cinci naționalități. Michael Haydn, fratele “părintelui simfoniei” Joseph Haydn, i-a urmat lui Ditters în serviciul episcopului din Oradea Adam Patachich, unde a compus și divertismentul interpretat în acest concert. Urmează o sinfonie compusă la de Giuseppe Sarti la Sankt Petersburg și dedicată Ecaterinei cea Mare. Sarti era unul din cei mai populari compozitori italieni ai epocii, fiind chiar citat de Mozart în Don Giovanni.

Cercul se închide cu o altă lucrare despre o bătălie, de data aceasta fiind vorba chiar despre Asediul Belgradului care a urmat după asediul Timișoarei. În 1791, anul morții lui Mozart, Stephen Storace compune la Londra o operă comică inspirată din acest asediu. Partitura generală a fost pierdută, dar uvertura a fost reconstituită de Gabriel Bebeșelea din materialele care au supraviețuit.